Suntem cu bebe in Sicilia de cinci zile. Inițial mi-a fost puțin teama de calatoria asta pentru ca implica multa fațaiala de colo, colo și nu știam cum va reacționa Ana. Și nici cum vom gestiona noi fațaiala cu tot cu bebe la bord. Dar e bine. Foarte bine. Și pentru ca sigur exista și alți parinți ca mine, care au indoieli legate de o vacanța activa impreuna cu bebele, vreau sa va impartașesc doar cinci motive pentru care ma bucur ca Ana e cu noi.

1.Cel mai frumos mod de a-ți incepe ziua e cu bebe zambind.

Sa va povestesc cam cum decurg diminețile noastre. Suntem toți trei in pat, bebe la mijloc. De cele mai multe ori noi ne trezim inaintea ei. De la foiala noastre se trezește și Ana. Ii zicem neataaaa, iar ea se uita la noi cu niște ochi maaari și ne zambește. Abia dupa ce ne-am salutat așa duce pumnul la gura, semn ca ii e foame.

Insa, se mai intampla sa se trezeasca inainte noastra. Și nu știu cum face, ca-și vede de ale ei, nu plange, nu țipa. Cel mult incepe sa ne dea manuțe și piciorușe in incercarea de a ne face atenți la ea. Cand in sfarșit facem și noi ochi, ne intampina cu un zambet maaare, mare, mare. Zambetul ala cu care ne place sa ne incepem ziua mereu. Inclusiv in calatorii.

2. Cam pe oriunde te duci, ai prioritate.

La aeroport n-am așteptat nici la checkin, nici la control. La checkin sa zicem ca am avut noroc și s-a deschis un nou ghișeu fix cand am ajuns, insa la control era coada mare. Ne-au vazut ca suntem cu bebele și au oprit șirul de oameni care așteptau sa-și puna lucrurile pe banda rulanta ca sa ne lase pe noi inainte.

La imbarcarea in avion, daca ești cu bebele, poți sa te duci in fața sa intri printre primii. Noi am preferat sa intram printre ultimii ca sa stam cat mai puțin timp blocați intr-un spațiu destul de mic. Și oricum aveam locuri rezervate, așa ca nu era nicio graba.

3. Pe strada, lumea iți zambește cand te vede cu bebele in brațe.

Mie-mi place sa zambesc la oameni. Fie ei și necunoscuți. Insa de multe ori oamenii nu prea știu cum sa interpreteze zambetul și se uita ciudat. Dar de cand cu bebele, mi se zambește mai mult decat pot zambi eu inapoi Și e tare placut sa te plimbi și sa vezi cum oameni nescunoscuti intorc capul sa vada ce ții tu in brațe, dupa care zambesc cu drag. Te umple de energie pozitiva.

4. Bebele se bucura de ce vede și invața lucruri noi.

Ni s-a intamplat chiar ieri sa o luam in Manduca adormita, sa ne plimbam și la un moment dat sa se trezeasca. Ochii mari, in toate parțile, dupa care un zambet și mai mare. Veselie cat cuprinde.

Și daca e sa ne luam dupa Maria Montesorri, copiii de pana la 3 ani absorb mediul inconjurator, Ca sa se dezvolte cat mai bine, e indicat ca bebelușii sa fie expuși la situații dintre cele mai diverse. Sa vada cum face mama piața, cum discuta cu prietenii, cu vecinii, cum gestioneaza situații conflictuale, cum gatește sau cum face curat. Și daca acasa iți mai vine sa lași bebelușul cu cineva cat mergi la cumparaturi sau cat iei cina in oraș, in calatorii n-ai incotro și il iei peste tot cu tine. Iar asta e o sursa de noi informații pentru el. Chiar daca la prima vedere nu pare sa priceapa nimic și doarme foarte mult.

5. Relația de cuplu se consolideaza.

Și eu, și Bogdan ne panicam atunci cand bebe Ana incepe sa planga in mijlocul strazii sau in restaurant. Parca nu mai reușim sa gandim și incercam disperați sa o liniștim. Fiind la unul dintre noi in brațe, celalalt e ceva mai relaxat și pune intrebari sau vine cu idei.

La inceput se lasa cu raspunsuri rastite gen: “Lasa-ma in pace!”, “Nu vezi ca nu aud nimic de urlete, ce tot zici acolo?!”, etc. Plus cel burzuluit se cam supara, ca doar el incerca sa ajute. Insa in momentele de liniște și pace, am inceput sa vorbim despre situațiile alea neplacute in care bebe urla, unul e panicat și celalalt suparat, Și am ințeles mai bine ce simte fiecare și cum ar vrea ca celalalt sa trateze situația. Iar bebe a asistat la o conversație civilizata intre doi oameni care au de rezolvat o problema.

Iar asta e doar un exemplu de cum ajungi sa-l cunoști puțin mai bine pe cel de langa tine in timpul calatoriilor cu bebe.

Sunt sigura ca exista și alte argumente pentru a calatori cu bebelușul. Așa ca daca aveți completari, m-aș bucura sa le citesc in comentarii. Cu cat strangem mai multe, cu atat sunt mai mari șansele ca un proaspat parinte nehotarat, care citește articolul asta, sa zica: da, il iau și pe bebe cu mine peste mari și țari!

LATER UPDATE Dupa ce Bogdan a citit articolul a simțit nevoia sa adauge ca pentru noi fiecare calatorie e o experiența formatoare. Intr-un fel sau altul invațam cate ceva nou. Ne transformam, creștem, evoluam. Și din moment ce nu mai suntem doar un cuplu, ci o familie, locul bebelui e cu noi. Sa fie martorul transformarilor și al situațiilor care le-au declanșat. Sa traim impreuna fiecare noua experiența și sa avem o familie mai unita cu fiecare calatorie pe care o facem.