Banca Mondiala trebuie sa faca un „salt cuantic” pentru a oferi noi finantari pentru a aborda criza climatica sau pentru a se confrunta cu „catastrofa economica determinata de clima” care ar opri toate economiile lumii, a declarat seful ONU pentru clima. Simon Stiell a avertizat ca au mai ramas doar doi ani pentru a elabora un plan international pentru clima care sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera, in conformitate cu obiectivul de a limita cresterea temperaturii la 1,5 C peste nivelurile preindustriale.
„Nu mai este loc acum pentru jumatati de masura”, a avertizat el, referindu-se la caldura globala care a depasit recordurile in ultimele 10 luni. „Prevenirea unei catastrofe economice determinate de clima este activitatea de baza.”
Dar Stiell a promis o reinnoire economica globala, pentru lumea dezvoltata si in curs de dezvoltare, daca tarile vor trece la o economie cu emisii scazute de carbon.
„Noile planuri nationale indraznete privind clima vor fi un jackpot pentru locuri de munca si o rampa de lansare economica, pentru a creste tarile pe scara globala a standardelor de trai”, a spus el. „[Vor] creste securitatea alimentara si reduce foamea. Reducerea poluarii cu combustibili fosili va insemna o sanatate mai buna si economii uriase, atat pentru guverne, cat si pentru gospodarii.”
Guvernele se vor intalni saptamana viitoare pentru reuniunile anuale de primavara ale Bancii Mondiale, cu bancile de dezvoltare finantate de contribuabili din intreaga lume si cu Fondul Monetar International. Aceste institutii vor juca un rol cheie in a determina daca tarile in curs de dezvoltare au acces la finantarea de care au nevoie pentru a reduce emisiile si a se adapta la efectul crizei climatice.
„Pentru multe tari, vor putea implementa noi planuri puternice pentru clima doar daca vedem un salt cuantic in finantarea climatica in acest an”, a spus Stiell.
El a cerut reforme la bancile de dezvoltare, care sa permita guvernelor care le finanteaza sa ofere mult mai multa finantare pentru clima lumii in curs de dezvoltare. Acest lucru ar implica angajamente mai mari de ajutor in strainatate si reducerea datoriilor pentru cei care se confrunta cu cele mai grele sarcini, dar, cel mai important, modificari ale practicilor de creditare ale bancilor care ar oferi tarilor sarace un acces mai mare la finantare.
Liderii tarilor in curs de dezvoltare, inclusiv Mia Mottley din Barbados si William Ruto din Kenya, au spus ca astfel de reforme ar putea debloca sute de miliarde de dolari de finantare. In prezent, practicile de creditare sunt inradacinate in estimari conservatoare ale capacitatilor economice ale tarilor in curs de dezvoltare si nu sunt orientate spre abordarea crizei climatice.
„Nu ne putem permite un festival de discutii [la intalnirile de primavara] fara pasi clari inainte, cand exista o oportunitate de a face progrese reale in fiecare parte a noului acord privind finantarea climatica de care toate natiunile au nevoie”, a spus Stiell unei audiente de experti geopolitici la thinktank-ul Chatham House din Londra miercuri dupa-amiaza.
Ajay Banga, noul presedinte al Bancii Mondiale, a fost instalat in iunie anul trecut, dupa demisia lui David Malpass, desemnat de Donald Trump, dupa o serie de gafe care sugerau ca nu a luat in serios criza climatica. Banga va fi sub presiune la intalnirile de primavara, a caror activitate principala are loc saptamana viitoare la Washington DC, pentru a arata ca este dispus sa abordeze criza climatica.
Stiell a cerut Bancii Mondiale si guvernelor sa „accelereze ritmul” cu privire la finantarea climatica, inclusiv prin abordarea noilor surse de fonduri. Acestea ar putea include o taxa pentru calator frecvent si taxe pe emisiile de carbon din transport maritim.
Stiell a avertizat, de asemenea, asupra impactului „cancerului global al inegalitatii”, despre care a spus ca se inrautateste si impiedica eforturile de reducere profunda a emisiilor si investitiile in adaptarea la impactul vremii extreme, care sunt necesare pentru a evita catastrofa. .
„Afacerile ca de obicei vor consolida si mai mult inegalitatile grave dintre cele mai bogate si cele mai sarace tari si comunitati ale lumii, care impactul necontrolat asupra climei se inrautateste mult”, a spus el. „Aceste inegalitati sunt criptonita pentru actiunea climatica globala cooperanta si fiecare economie, fiecare tara si oamenii sai platesc pretul pentru asta.”
Stiell este secretar executiv al Conventiei-cadru a ONU privind schimbarile climatice, tratatul-mama din 1992 la Acordul de la Paris din 2015. In conditiile de la Paris, tarile au pana la inceputul anului viitor sa prezinte noi planuri nationale – numite contributii determinate la nivel national sau NDC – pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera in conformitate cu obiectivul de a mentine cresterea temperaturii la „cu mult sub 2°C” peste nivelurile preindustriale, in timp ce „urmarirea eforturilor” pentru a le limita la 1,5C.
NDC-urile actuale, dintre care majoritatea se desfasoara pana in 2030, sunt inadecvate pentru a reduce emisiile in masura necesara. ONU isi pune speranta intr-o revizuire a NDC-urilor, care sa depaseasca 2030, care ar necesita reduceri mult mai profunde. La summitul Cop29 ONU privind clima din Azerbaidjan din noiembrie, se asteapta ca tarile sa stabileasca un nou obiectiv financiar pentru a permite noile runde de NDC care urmeaza sa fie depuse in primavara anului viitor.
Multi oameni de stiinta cred ca limita de 1,5 C este deja mult peste masura, indicand ultimele 10 luni de temperaturi record pe uscat si pe mare.
Cu toate acestea, nu se poate spune ca Acordul de la Paris a fost incalcat doar pe baza temperaturilor de un an, iar multi alti oameni de stiinta, sefi ai institutiilor globale, lideri politici si experti sustin ca lumea trebuie sa tinteasca in continuare o limita de 1,5 C pentru a galvaniza actiune. Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice, standardul de aur al stiintei climatice globale, a constatat ca 1,5 °C este inca posibil, desi este probabila o depasire a temperaturilor si este probabil sa fie necesara o anumita forma de indepartare a dioxidului de carbon din atmosfera.
