Procesul de selectie si recrutare a noului director general al faimosului muzeul Luvru din Paris, cel mai vizitat din lume, ar putea lua in considerare candidati non-francezi pentru prima oara in istoria de peste 200 de ani a muzeului, transmite Bloomberg.

Presedintele Frantei, Francois Hollande, al carui regim se confrunta cu constrangeri bugetare tot mai severe, va include si manageri straini printre cei care vor fi testati pentru a prelua conducerea Luvrului, a declarat un oficial guvernamental francez.

Motivatia este aceea ca, in conditiile in care cheltuielile publice din Franta vor fi reduse cu 10 miliarde de euro anul acesta, una dintre principalele calitati de care va trebui sa dea dovada viitorul conducator al ilustrului muzeu va fi priceperea de a atrage finantari dinspre sectorul privat, inclusiv din afara Frantei. Desi a promis ca va scuti sectorul cultural de taieri bugetare, presedintele Hollande a redus bugetul pe anul acesta al Ministerului Culturii cu 2,3% fata de 2012.

„Traversam o criza economica de o gravitate fara precedent. Toata lumea trebuie sa stranga cureaua”, a declarat, in septembrie anul trecut, ministrul de profil, Aurelie Filippetti, intr-un interviu acordat Le Monde. Ea a precizat ca directorii de muzee, laolalta cu toti sefii de asezaminte culturale din Franta, vor trebui sa faca fata si sa se descurce cu semnificativ mai putine fonduri publice.

Noul director al muzeului Luvru va trebui sa gaseasca finantarea necesara extinderii spatiului de receptie al muzeului, situat sub uriasa piramida de sticla creata de arhitectul I.M. Pei in anii ’80. Spatiul a fost construit pe baza unei estimari de 4 pana la 5 milioane de vizitatori anual, iar anul trecut numarul acestora a fost dublu, de 10 milioane.

Ce competente se cauta

Postul de director al Luvrului, muzeu inaugurat in 1793, va ramane in curand vacant, actualul titular, Henri Loyrette, in varsta de 60 de ani, anuntand in decembrie ca nu intentioneaza sa preia un al cincilea mandat, dupa 12 ani consecutivi petrecuti in functie. Actualul mandat al lui Loyette expira in aprilie, iar pana atunci trebuie gasit un inlocuitor.

Pe langa expertiza in atragerea de finantari private pe plan international, noul director va trebui sa aiba abilitati de curator si calitati manageriale, sa fie familiar cu sistemul administrativ al Frantei, sa vorbeasca fluent limba franceza si sa fi lucrat fie intr-un alt muzeu de talie mondiala, fie intr-un mare centru cultural international, potrivit Executivului de la Paris. Lista potentialilor candidati ar putea fi destul de scurta, ceea ce sporeste sansele de reusita ale strainilor. Istoricul german Werner Spiesis este singurul strain care a condus vreodata un muzeu francez de importanta nationala, ocupand functia de director al Muzeului de Arta Moderna din Paris intre 1997 si 2000.

Finantarea din bani publici a culturii a fost semnificativ afectata, in conditiile in care regimul lui Hollande se straduieste sa reduca anul acesta deficitul bugetar la 3% din PIB, de la 4,5% in 2012.

Nu sunt bani pentru protejarea operelor Reducerea deficitului este cu atat mai dificila cu cat, in 2013, economia Frantei risca sa aiba un avans extrem de anemic, de doar 0,4%, potrivit estimarilor FMI, iar rata somajului a atins deja maximul ultimilor 14 ani.

In consecinta, Luvrul, dar si alte institutii de cultura si educatie, vor fi nevoite sa gaseasca surse alternative de finantare, din sectorul privat, pentru a se extinde si a-si realiza proiectele.

Banii de la stat sunt atat de putini incat ministrul Filippetti a declarat ca Guvernul este nevoit sa amane un proiect national de 250 de milioane de euro de punere la punct a unui sistem de protectie anti-inundatie a operelor de arta din Franta. Proiectul a fost initiat de fostul presedinte de dreapta Nicolas Sarkozy si consta in construirea unui masiv spatiu nou de depozitare pentru opere de arta, ca o alternativa la cele actuale ale muzeelor din Paris, pentru a feri exponatele de riscul de a fi inundate de Sena. In proiect ar fi urmat sa fie incluse portofoliile muzeelor Luvru, Orsay, al Centrului Pompidou, precum si cel al Muzeului de Arte Decorative.

Noul depozit, care ar fi urmat sa contina si un centru de cercetare, restaurare si conservare a operelor de arta, urma sa fie situat intr-una din suburbiile Parisului. Finantari private In 2008, Franta a legalizat crearea de catre institutiile sale publice, inclusiv Luvrul, de vehicule financiare de atragere a finantarilor private. Cea mai mare parte din suma totala de 8,6 milioane euro cheltuita de Luvru in 2011 pentru achizitionarea de noi opere de arta a provenit de la donatori privati, in vreme ce incasarile din vanzarea de bilete au avut o pondere de doar 20%. Luvrul are un astfel de fond de atragere a investitiilor private in valoare de 125 milioane euro, in scadere cu 0,8% fata de 2011.

In medie, finantarile anuale atrase de muzeu din sectorul privat, care s-au ridicat la 210 milioane euro in 2011, sunt egale cu alocarile pe care Luvrul le primeste de la buget. Guvernul acopera de asemenea cheltuielile de functionare: salarii, securitate, intretinere si mentenanta. Restul, cum ar fi extindere, renovare si achiziti, este finantat din resursele proprii ale muzeului.

Statul francez a redus finantarea pentru Luvru cu 5% in 2009 si cu alti 5% in 2011, astfel incat fondurile publice de care dispune muzeul au scazut in prezent la mai putin de 50% din totalul bugetului acestuia, fata de 70% in 2001.

Pentru 2013 este planificata o noua taiere a alocarii bugetare, de 4,3%, ceea ce il va obliga pe noul sef al Luvrului sa caute si mai multi bani de la donatorii privati si sa reduca cheltuielile. Predecesorul lasa stacheta foarte sus De la preluarea conducerii Luvrului de catre Loyrette, in 2001, atragerea de fonduri private din afara Frantei a luat avant in cadrul muzeului. Preluand exemplul confratilor americani, Loyrette si-a petrecut jumatate din timp strangand bani pentru muzeu si a calatorit foarte mult in cautare de donatori, cu accent pe tarile bogate din zona Golfului. De asemenea, au fost semnate mai multe acorduri de sponsorizare.

In mandatul lui Loyrette a fost elaborat un proiect de deschidere a unei sucursale a Luvrului la Abu Dhabi, in Emiratele Arabe Unite, ca parte a unui plan mai de anvergura, menit sa aduca muzeului francez circa 1 miliard de euro intr-un interval de 30 de ani. Francois Hollande are trei luni la dispozitie pentru a-i gasi un succesor lui Loyrette. Momentan, nu exista o lista de candidati si nici unul dintre actualii sefi de muzee majore din Franta nu poate fi considerat favorit la preluarea functiei. De exemplu, actualul sef al administratiei palatului Versailles a depasit limita legala de varsta, de 65 de ani.

Ministrul Filippetti spune ca, prin intreaga sa activitate, fostul sef al Luvrului a fixat stacheta foarte sus.

„In cele patru mandate consecutive ale sale, Henri Loyrette a facut din Luvru unul dintre cele mai ilustre muzee ale lumii, o institutie populara, moderna si deschisa catre diversitate. Influenta internationala pe care a castigat-o Luvrul se datoreaza reformelor implementate de Loyrette”, a spus ministrul.