Utilizarea agresiva a politicii industriale de catre cele mai puternice economii ale lumii risca sa devina o greseala costisitoare care ar putea declansa un razboi de subventii, a spus Fondul Monetar International. Intr-un avertisment adresat guvernelor din intreaga lume, FMI a spus ca incercarile de a creste inovatia au functionat doar in anumite conditii limitate si nu sunt un „leac magic” pentru cresterea lenta.
Era Dabla-Norris, directorul adjunct al departamentului de afaceri fiscale al FMI, a declarat: „Istoria arata ca realizarea corecta a politicii industriale poate fi o problema grea si exista multe povesti de avertizare despre greselile de politica, costurile fiscale mari si efectele negative asupra altor tari. .”
Ea vine in momentul in care guvernele vestice de conducere adopta o abordare din ce in ce mai interventionista pentru a stimula cresterea economica, renuntand treptat de la dependenta de sectorul privat, impozitele scazute si reglementarile usoare construite in ultimele patru decenii.
In semn de crestere a tensiunilor legate de politica industriala, Beijingul a acuzat UE de protectionism dupa ce Bruxelles-ul a lansat o investigatie privind subventiile companiilor chineze de turbine eoliene.
„China este foarte ingrijorata de masurile discriminatorii luate de Uniunea Europeana impotriva companiilor si chiar a industriilor chineze”, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului de externe al tarii, Mao Nin
Comisarul UE pentru concurenta, Margrethe Vestager, a anuntat marti o ancheta pentru a stabili daca companiile chineze implicate in parcuri eoliene din Europa ar fi putut beneficia de sprijinul Beijingului.
Desi a avut grija sa evite identificarea oricarei tari pentru critici, FMI a folosit un capitol din monitorul sau fiscal semestrial pentru a-si exprima scepticismul cu privire la beneficiile pretinse pentru strategiile industriale si a indemnat tarile bogate sa se concentreze asupra sprijinului pentru cercetarea fundamentala subfinantata.
Acesta a spus initiative recente – cum ar fi Legea Chips si Actul de Reducere a Inflatiei din SUA, Planul Industrial Green Deal in UE, Noua Directie pentru Economie si Politica Industriala in Japonia si Legea K-Chips in Coreea – precum si Politicile de lunga durata din marile economii de piata emergente, cum ar fi China, au pus un accent puternic pe inovatie in sectoare specifice.
Majoritatea pachetelor implica guverne care ofera stimulente fiscale si subventionare pentru investitii in tehnologii verzi si avansate, inclusiv inteligenta artificiala si semiconductori.
Dabla-Norris a spus ca renasterea politicii industriale a fost motivata de preocuparile legate de securitatea economica si energetica si de speranta ca va reactiva cresterea productivitatii, care a fost slaba in multe parti ale lumii de la criza financiara globala din 2008.
Folosirea politicii industriale pentru a promova inovarea a meritat doar daca beneficiile puteau fi bine identificate si masurate, iar subventiile au fost oferite sectoarelor care au generat deversari mai mari de cunostinte catre alte sectoare, a spus Dabla-Norris. Castigurile ar putea fi deosebit de mari in cazul inovatiei care a accelerat dezvoltarea tehnologiilor verzi pentru a reduce emisiile de carbon.
Cu toate acestea, ea se temea ca politicile guvernamentale activiste ar putea duce la „alocarea gresita a resurselor si captarea de catre interese speciale”, deoarece majoritatea abordarilor se bazau in mare masura pe subventii costisitoare. „Castigurile potentiale ar putea duce rapid la pierderi considerabile”, a spus ea.
„In plus, aratam ca discriminarea impotriva firmelor straine se poate dovedi de fapt auto-infrangatoare, deoarece astfel de politici pot declansa represalii costisitoare in majoritatea tarilor. Chiar si marile economii avansate se bazeaza pe inovarea care se face in alta parte.”
FMI a spus ca in economiile avansate din punct de vedere tehnologic, o modalitate mai eficienta din punct de vedere al costurilor de a creste inovatia si cresterea este o combinatie de finantare publica pentru cercetare fundamentala, granturi pentru cercetare si dezvoltare pentru startup-uri inovatoare si stimulente fiscale pentru a incuraja inovatia aplicata in cadrul companiilor.
„Estimam ca cresterea cheltuielilor pentru aceste politici cu 0,5 puncte procentuale din produsul intern brut – sau aproximativ 50% din nivelul actual din economiile OCDE – ar putea creste PIB-ul cu pana la 2% pentru economia medie avansata. Acel nivel al cheltuielilor pentru inovare ar putea chiar sa reduca raportul datorie/PIB pe termen lung.”
