Inflatia anuala a Turciei a crescut la 68,5% pentru luna martie, o crestere fata de rata inflatiei de 67,1% din februarie, potrivit raportului Institutului de Statistica din Turcia, publicat miercuri. Cresterea lunara a preturilor de consum a fost de 3,16%, condusa de educatie, comunicare si hoteluri, restaurante si cafenele, care au inregistrat cresteri lunare de 13%, 5,6% si, respectiv, 3,9%.
Pe o baza anuala, educatia a inregistrat din nou cea mai mare inflatie a costurilor, cu 104% anual, urmata de hoteluri, restaurante si cafenele cu 95% si sanatate cu 80%.
Turcia a lansat un efort concertat pentru a combate inflatia in crestere prin cresterea ratei dobanzilor, cel mai recent ridicand rata cheie a tarii de la 45% la 50% la sfarsitul lunii martie.
O mare parte din inflatia din ultimele luni provine dintr-o crestere semnificativa a salariului minim pe care guvernul turc la mandatat pentru 2024. Salariul minim pe an a crescut la 17.002 lire turcesti (aproximativ 530 USD) pe luna in ianuarie, o crestere de 100% fata de acelasi perioada cu un an inainte.
Economistii se asteapta ca vor fi necesare majorari suplimentare ale ratelor din partea bancii centrale.
In timp ce numarul inflatiei din martie reprezinta „cea mai mica crestere lunara din ultimele trei luni si sugereaza ca impactul majorarii mari a salariului minim din ianuarie ar fi putut acum sa fi trecut in mare masura, este inca departe de a fi in concordanta cu inflatia cu o singura cifra pe care o incearca sa o faca factorii de decizie politica. atinge”, a scris Nicholas Farr, un economist european emergent la Capital Economics, cu sediul la Londra, intr-o nota a analistului miercuri.
„Cele mai recente cifre ale inflatiei nu fac nimic pentru a ne schimba opinia conform careia ne asteapta o inasprire monetara suplimentara si ca va fi nevoie si de un efort mai concertat pentru inasprirea politicii fiscale”, a spus el.
Banca centrala a Turciei a implementat opt cresteri consecutive ale ratei dobanzii din iunie 2023 pana in ianuarie 2024, insumand un cumulat de 3.650 de puncte de baza. S-a intrerupt in februarie, sugerand ca ciclul de inasprire s-a incheiat, inainte de a creste din nou ratele in martie, invocand „deteriorarea perspectivelor inflatiei” si afirmand ca „orientarea monetara stricta va fi mentinuta pana la o scadere semnificativa si sustinuta a tendintei de baza a inflatiei lunare. este observat.”
Sustinatorii primarului Istanbulului Ekrem Imamoglu, candidatul la functia de primar al principalului opozitie Partidul Popular Republican (CHP), sarbatoresc dupa primele rezultate in fata Municipalitatii Metropolitane din Istanbul (IBB) din Istanbul, Turcia, 31 martie 2024.
Analistii noteaza ca, odata cu alegerile locale din Turcia, care au avut loc pe 31 martie, in afara drumului, va fi probabil mai usor sa continui cu o politica monetara mai stricta. Votul pentru liderii municipali din toata tara, care a avut loc duminica, a facut ca partidul de opozitie din Turcia a dat o lovitura istorica partidului AK al presedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, la guvernare, castigand cele mai mari cinci orase ale tarii si, de asemenea, mai multe zone rurale.
Durerea economica si cresterea abrupta a costurilor vietii pentru turcii obisnuiti in ultimii cativa ani au jucat un rol major in rezultate, au spus observatorii politici.
Exercitand un control strans asupra bancii centrale, Erdogan a refuzat in ultimii ani sa majoreze dobanzile, numindu-le „mama tuturor raului” si insistand, impotriva ortodoxiei economice, ca scaderea ratelor este modalitatea de a raci inflatia. Acest lucru sa intamplat in ciuda scaderii rezervelor valutare si a unei slabiri rapide a lirei turcesti, care si-a pierdut aproximativ 82% din valoarea sa fata de dolar in ultimii cinci ani.
Abia dupa numirea unei noi echipe financiare si a bancii centrale in mai 2023, banca centrala a facut o schimbare in politica, sugerand o mai mare independenta a bancii fata de ramura executiva a guvernului Turciei. Dar pierderea politica pentru partidul lui Erdogan la alegerile locale din martie ar putea face miscarile sale viitoare mai imprevizibile, spun unii analisti.
„Rezultatul votului alimenteaza incertitudinea politica si ridica indoieli cu privire la faptul ca presedintele Recep Erdogan va respecta politicile ortodoxe nepopulare”, a scris Bartosz Sawicki, analist de piata la firma fintech Conotoxia, intr-o nota. Dar, a adaugat el, „Fara alegeri pana in 2028, o alta revizuire care sa conduca la revenirea unei politici monetare extra-laxe pare putin probabila”.
