Omenirea mai are doar doi ani „pentru a salva lumea”, facand schimbari dramatice in modul in care degaja emisii care capteaza caldura si are si mai putin timp sa actioneze pentru a obtine finantele din spatele unei astfel de schimbari masive, a spus seful agentiei Natiunilor Unite pentru clima.
Cu guvernele lumii care se confrunta cu termenul limita din 2025 pentru planuri noi si mai puternice de reducere a poluarii cu carbon, aproape jumatate din populatia lumii votand la alegerile din acest an si reuniuni cruciale pentru finante globale la sfarsitul acestei luni la Washington, a declarat secretarul executiv al Natiunilor Unite pentru clima, Simon Stiell. Miercuri, el stie ca avertismentul lui poate suna melodramatic. Dar el a spus ca actiunea in urmatorii doi ani este „esentiala”.
„Avem in continuare sansa de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera, cu o noua generatie de planuri nationale privind clima. Dar avem nevoie de aceste planuri mai puternice, acum”, a spus Stiell intr-un discurs la centrul de reflectie Chatham House din Londra. El a sugerat ca actiunea climatica nu este doar pentru oamenii puternici sa se adreseze – intr-o referire nu atat de acoperita la calendarul electoral din acest an.
„Cine mai exact are doi ani sa salveze lumea? Raspunsul este fiecare persoana de pe aceasta planeta”, a spus Stiell. „Din ce in ce mai multi oameni doresc actiuni climatice in toate societatile si spectrurile politice, in mare parte pentru ca resimt impactul crizei climatice in viata de zi cu zi si in bugetele gospodariei.”
Secetele care distrug culturile au crescut nevoia de actiuni mai indraznete pentru a reduce emisiile si pentru a ajuta fermierii sa se adapteze, ceea ce ar putea stimula securitatea alimentara si ar putea reduce foamea, a spus el. „Reducerea poluarii cu combustibili fosili va insemna o sanatate mai buna si economii uriase atat pentru guverne, cat si pentru gospodarii”, a spus Stiell.
Nu toata lumea este convinsa ca astfel de avertismente vor fi de ajutor.
„„Doi ani pentru a salva lumea” este o retorica lipsita de sens – in cel mai bun caz, este probabil sa fie ignorata, in cel mai rau caz, va fi contraproductiva”, a declarat Michael Oppenheimer, climatolog la Universitatea Princeton, care este si profesor de afaceri internationale.
Nivelurile de dioxid de carbon si metan din aer au atins anul trecut maxime istorice, conform calculelor guvernului Statelor Unite, in timp ce oamenii de stiinta calculeaza ca emisiile de dioxid de carbon din lume au crescut cu 1,1%. Anul trecut a fost de departe cel mai tare an inregistrat, au concluzionat grupurile globale de monitorizare a temperaturii.
Daca emisiile de dioxid de carbon si metan de la arderea carbunelui, petrolului si gazelor naturale continua sa creasca sau nu incep o scadere brusca, Stiell a spus ca „va consolida si mai mult inegalitatile grave dintre cele mai bogate si cele mai sarace tari si comunitati ale lumii” care sunt fiind agravata de schimbarile climatice.
Si in spatele tuturor se afla bani.
Discursul lui Stiell vine chiar inaintea intalnirilor Bancii Mondiale si ale altor mari institutii multinationale de dezvoltare, unde natiunile mai sarace, conduse de prim-ministrul Barbados Mia Mottley si presedintele kenyan William Ruto, fac eforturi pentru reforme majore in sistemele care imprumuta bani natiunilor sarace, in special cei afectati de dezastrele climatice.
In legatura cu acest impuls, Stiell a cerut „un salt cuantic anul acesta in finantarea climatica”. El a cerut scutirea datoriilor pentru tarile care au cea mai mare nevoie, spunand ca cheltuiesc 400 de miliarde de dolari pentru finantarea datoriilor in loc sa se pregateasca si sa previna viitoarele schimbari climatice.
El a cerut mai mult ajutor financiar, nu doar imprumuturi si mai multi bani de la diferite grupuri precum banci, Organizatia Maritima Internationala si G20, cele mai puternice 20 de economii din lume. Aceste tari sunt responsabile pentru 80% din emisiile de captare a caldurii din lume, a spus el.
„Conducerea G20 trebuie sa fie in centrul solutiei, asa cum a fost in timpul marii crize financiare”, a spus Stiell.
„In fiecare zi, ministrii de finante, directorii executivi, investitorii si bancherii de dezvoltare directioneaza trilioane de dolari. Este timpul sa transferam acesti dolari din energia si infrastructura din trecut, catre cea a unui viitor mai curat si mai rezistent”, a spus Stiell. „Si sa ne asiguram ca cele mai sarace si mai vulnerabile tari beneficiaza.”
Oficialii au spus ca problema finantarii climatice trebuie rezolvata pana la sfarsitul anului, cu negocierile climatice din noiembrie de la Baku, Azerbaidjan, un punct crucial.
Stiell are „absoluta dreptate” ca calendarul si finantele sunt miezul problemei, a spus analistul climatic de lunga durata Alden Meyer de la think tank-ul european E3G. Planurile de actiune privind carbonul prezentate pana anul viitor vor „determina daca putem ajunge pe traiectoria reducerilor drastice ale emisiilor necesare pentru a evita efectele climatice mult mai grave decat cele pe care le suferim deja astazi”, a spus el.
Cu atat de multe alegeri si locuri in care democratiile sunt in prag, „finantarea climatica legata de politica de carbon este in joc”, a declarat Nancy Lindborg, presedintele Fundatiei David si Lucille Packard, la Skoll World Forum, o conferinta de idei la Oxford, Anglia.
CEO-ul Climate Analytics, Bill Hare, a spus ca Stiell „asculta stiinta” – si anume ca emisiile globale trebuie reduse la jumatate pana la sfarsitul deceniului pentru a indeplini ambitia Acordului de la Paris privind clima de a limita cresterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius (2,7 Fahrenheit).
„Guvernele nu sunt deloc aproape de asta si, in mod dezastruos, multe inca sustin dezvoltarea de noi combustibili fosili”, a spus Hare. „Trebuie sa vedem o intarire masiva a actiunii acum – o crestere mai rapida a surselor regenerabile, a vehiculelor electrice si a bateriilor – daca vrem sa obtinem reduceri serioase pana in 2030. Cu cat asteptam mai mult, cu atat va costa mai mult.”