Principalele banci centrale din lume trebuie sa reziste presiunii crescande pentru reduceri timpurii ale ratei dobanzii pe fondul ingrijorarilor cu privire la inflatia incapatanata de mare de pe ambele maluri ale Atlanticului, a indemnat seful Fondului Monetar International. Kristalina Georgieva a spus ca inflatia ridicata in economiile avansate „nu a fost complet invinsa” si ar putea necesita o asteptare mai lunga inainte de a reduce costurile de imprumut.

Directorul general al FMI a facut aluzie la presiunea politicienilor cu care s-ar putea confrunta sefii bancilor centrale intr-un an electoral crucial, inainte ca alegatorii sa mearga la vot in SUA, Marea Britanie si UE.

„In aceasta perioada finala, este de doua ori important ca bancile centrale sa-si mentina independenta. Dupa cum stim, credibilitatea politicii este vitala in lupta pentru restabilirea stabilitatii preturilor”, a spus ea.

„Acolo unde este necesar, factorii de decizie politica trebuie sa reziste cererilor de reducere anticipata a ratei dobanzii. Relaxarea prematura ar putea inregistra noi surprize inflationiste care ar putea chiar necesita o noua criza de inasprire monetara.

Vorbind inaintea reuniunilor de primavara ale FMI de la Washington saptamana viitoare, ea a subliniat o scadere a inflatiei globale in economia avansata la 2,3%, de la 9,5% cu 18 luni in urma. Aceasta tendinta era de asteptat sa continue, a spus Georgieva, creand conditiile pentru ca marile banci centrale sa inceapa sa reduca ratele in a doua jumatate a acestui an.

Cu toate acestea, ea a avertizat, de asemenea, ca amanarea prea mult timp ar putea „varsa apa rece asupra activitatii economice” pe fondul cresterii lente in mai multe tari avansate. „Trebuie sa-si calibreze cu atentie deciziile in functie de datele primite”, a adaugat ea.

Comentariile ei vin dupa ce un lider de politici ale Bancii Angliei a avertizat ca ratele dobanzilor din Regatul Unit ar trebui sa fie „o cale de indepartare” pe fondul presiunilor inflationiste care ar mentine costul imprumuturilor mai ridicat decat se asteapta pietele financiare.

Megan Greene, membra a comitetului de politica monetara (MPC) al Bancii, care stabileste ratele dobanzilor, a declarat ca pietele financiare pariau „in directia gresita” atunci cand au apreciat cat de repede va face banca centrala prima reducere a dobanzilor.

O crestere mai mare decat se astepta a inflatiei din SUA in martie, pana la 3,5%, a surprins pietele miercuri, impingand asteptarile pentru prima reducere a ratei dobanzii la Rezerva Federala pana in septembrie.

Greene a spus ca pietele se asteptau ca Fed si Banca Angliei sa reduca ratele dobanzilor in tandem, chiar daca dinamica celor doua economii a fost foarte diferita.

Pietele financiare pariaza ca prima reducere a dobanzilor din Regatul Unit de la nivelul actual de 5,25% va avea loc in august sau septembrie si ca va exista cel putin o noua reducere in acest an.

Indicele preturilor de consum al inflatiei a scazut abrupt in ultimele luni, la 3,4%, ridicand perspectiva ca aceasta ar putea scadea sub tinta Bancii de 2% inca din luna mai.

Multi economisti independenti considera ca presiunile inflationiste s-au redus semnificativ, iar datele recente privind locurile de munca arata ca piata muncii s-a slabit, usurand presiunea asupra angajatorilor de a creste salariile si preturile practicate clientilor.

Guvernatorul Bancii, Andrew Bailey, a vorbit deschis despre perspectiva reducerii ratelor dobanzilor in acest an, descriind asteptarile pentru aceasta ca fiind „nu nerezonabile”.

Cu toate acestea, Greene, un economist american care s-a alaturat MPC in iulie, a declarat ca cauzele care stau la baza inflatiei din Marea Britanie au ramas persistente si vor convinge banca centrala sa mentina ratele mai ridicate pentru mai mult timp decat se astepta.

Ea a scris in Financial Times: „Momentul de pe piete s-a orientat spre stabilirea preturilor in reducerile ulterioare ale ratelor de catre Fed, deoarece cresterea economica ramane robusta. Din punctul meu de vedere, reducerea ratelor in Marea Britanie ar trebui sa fie inca o cale de departe.”

Inflatia din SUA a scazut brusc anul trecut ca raspuns la scaderea preturilor la energie, inainte de a creste din nou in ultimele luni, pe masura ce economia s-a imbunatatit.

Greene a spus ca Regatul Unit se lupta sa scape de ciclul inflationist, unde efectele de runda a doua au insemnat ca preturile mai mari contribuie la cererile de salarii mai mari. „Sunt ingrijorat ca efectele din a doua runda au un impact mai mare si de durata in Marea Britanie.”

Diferenta de oferta a fortei de munca dintre cele doua tari a fost puternica, iar inflatia serviciilor din Marea Britanie a ramas mult mai mare decat in ​​SUA, a spus ea, adaugand: „Participarea generala pe piata muncii din Marea Britanie nu a revenit la tendinta pre-pandemica. Participarea in SUA, pe de alta parte, a depasit tendinta pre-Covid.”