Este intuitia eficienta?

Pe o tabla de noua randuri pe noua coloane, Negrul invinge asupra Albului, iar regele lui Alb este pe cale sa fie capturat. Este un joc de shogi, un joc de strategie japonez, din familia sahului, pe care neurologul Keiji Tanaka il cunoaste bine. Nu doar pentru ca stie sa joace, ci pentru ca de ani de zile studiaza creierul altor jucatori pentru a incerca sa inteleaga de ce si cum alegem o strategie in situatii dificile care au nevoie de o solutie rapida. La bord dar si in viata de zi cu zi. Si se pare ca a dat in cui. Datorita lui shogi, Tanaka a reusit sa stie ca intuitia rezida in nucleul caudal sau creier. Este o structura care face parte din ganglionii bazali, o regiune a creierului destul de primitiva si Responsabil pentru invatare si obiceiuri. Ne permite sa raspundem la o problema sau sa luam decizii fara implicarea gandirii constiente. Sau ceea ce este acelasi, folositi un fel de inteligenta automata si rapida in acele domenii in care avem multa experienta. Atat de repede incat, conform imaginilor cu rezonanta magnetica, deciziile intuitive sunt luate cu sapte secunde inainte sa devenim constienti si sa le executam. Desi toate acestea par sa se intample fara prea mult efort, realitatea este ca exista multi neuroni si structuri cognitive complexe implicate in acest tip de gandire. Desigur, ele lucreaza la nivel inconstient. Si de aceea avem senzatia ca banuielile noastre vin de nicaieri.

Si contrar a ceea ce se crede uneori, intuitia nu este opusul inteligentei rationale. In prezent, se accepta ca exista doua sisteme cognitive in creier. Unul este ghidat, controlat, reglat, ratiunea trebuie sa intervina si necesita un efort mental. Celalalt se bazeaza pe perceptie, intuitie si emotii si are loc la nivel inconstient. Primul este lent, al doilea este rapid. Si ambele ne pot conduce la concluzii inteligente.

Potrivit lui Tanaka, „adevarata intuitie se gaseste doar la experti. Cand o problema este complexa, raspunsul intuitiv o simplifica si contribuie atat la momentele eureka, cat si la ceea ce numim inspiratie.” La fel, intuitia este, de asemenea, legata de simtul eticii. Potrivit cercetarilor recente, factorii de decizie intuitivi mint si insala mai putin decat indivizii mai rationali. Adica sunt mai sinceri.

De fapt, luam decizii mai bune folosind intuitia decat apeland la logica, spune Marius Usher de la Universitatea Tel Aviv (Israel). In experimentele sale, el a detectat ca  asa-numitul al saselea simt este corect in 90% din timp. Fara sa gandesc? Nu, pentru ca atunci cand intuitia intervine, nu ignoram argumentele pro si contra, punctele forte si punctele slabe ale diferitelor optiuni. Mai degraba, le cantarim pe o scara instinctiva si inconstienta, mai degraba decat pe una rationala si constienta. 

In acelasi sens, J. David Creswell, de la Universitatea Carnegie Mellon (SUA), a verificat ca atunci cand mentinem creierul rational ocupat cu memorarea datelor in timp ce ni se cere sa luam o decizie, alegerile sunt mai lucide decat daca punem toate atentie la alegere. Avand in vedere dovezile, Creswell si alti experti recomanda ca, inainte de a solutiona o problema importanta, sa distram putin mintea constienta cu o alta sarcina – vizionarea unui film sau citirea unei carti, de exemplu – in timp ce lasam subconstientul sa se invarta.

Pe de alta parte, Michael Pratt este de acord cu eficacitatea gandirii intuitive, desi cu nuante. Acest profesor de la Boston College (SUA) a ajuns la concluzia ca atunci cand facem o evaluare generala intr-un domeniu despre care avem cunostinte profunde, a  ne lasa purtati de banuieli este mai eficient decat a analiza.. Cu toate acestea, nu este recomandabil atunci cand trebuie sa va concentrati pe detalii. „Intuitia este ca nitroglicerina: este buna numai daca este folosita in anumite circumstante”, spune Pratt. Deciziile analitice sunt mai lente, dar mai precise atunci cand o intrebare trebuie impartita in mai multe parti, cum ar fi atunci cand se rezolva o problema matematica. La ce se pricepe intuitia este sa gaseasca rapid modele si sa ofere perspective. Si functioneaza, de exemplu, cand un pompier se lasa ghidat de nas pentru a lua decizii in mijlocul unui incendiu.