La cateva ore dupa apusul soarelui, cele opt camioane de ajutor au plecat de pe debarcaderul improvizat, pietruite impreuna din tonele de epave lasate in Gaza de luni de razboi. Camioanele au fost escortate de trei vehicule care transportau lucratori de la World Central Kitchen, organizatia de ajutorare care a aranjat transportul masiv de alimente. Toti cei sapte lucratori umanitari purtau armatura. Masinile au fost marcate, inclusiv pe acoperis, cu emblema grupului, o tigaie multicolora.
Dupa un taras obositor de-a lungul unui drum batut, parea ca misiunea indeplinita. Convoiul si-a lasat incarcatura pretioasa intr-un depozit, iar echipa s-a pregatit sa plece acasa.
Nu era mult mai mult decat o farama de luna in acea noapte. Drumurile erau intunecate, cu exceptia unor pete ocazionale in care lumina se revarsa din cladirile cu propriile generatoare.
La cateva minute dupa ora 22, convoiul se indrepta spre sud pe strada Al Rashid, drumul de coasta din Gaza.
Prima racheta a lovit putin mai mult de o ora mai tarziu.
La scurt timp dupa aceea, toti cei sapte lucratori au murit.
UN EFORT CRUCIAL PENTRU A OPERA FOAMETEA
Calea catre atacul de la 1 aprilie a inceput cu luni in urma, in timp ce grupurile de ajutor au cautat cu disperare modalitati de a hrani milioane de oameni taiati de la livrarile regulate de alimente. Gaza a fost inchisa de fortele israeliene in cateva ore de la atacul din 7 octombrie al militantilor Hamas care a declansat razboiul. De atunci, peste 33.000 de palestinieni au fost ucisi si peste 80% din cele 2,3 milioane de persoane ale enclavei au fost stramutate.
Foamea a devenit obisnuita. Foametea, avertizeaza oficialii ONU, a devenit din ce in ce mai probabila in nordul Gazei, devastat de razboi.
Cu situatia din ce in ce mai ingrozitoare si livrarile prin punctele de trecere terestre ale Gazei cu Israel si Egipt limitate, World Central Kitchen a fost pionierat in efortul de a furniza ajutor pe mare.
Grupul de ajutorare, fondat in 2010 de celebrul bucatar Jose Andres, a lucrat din Haiti in Ucraina, trimitand echipe care pot oferi rapid mese la scara larga in zonele de conflict si dupa dezastre naturale. Grupul se mandreste cu oferirea de mancare care se potriveste gusturilor locale.
Prima sa nava a sosit la jumatatea lunii martie, livrand 200 de tone de alimente, apa si alte ajutoare in coordonare cu Israelul.
Pe 30 martie, trei nave si o barja au parasit Ciprul transportand suficient orez, paste, faina, conserve de legume si alte provizii pentru a pregati peste 1 milion de mese, a spus grupul.
Doua zile mai tarziu, unele dintre aceste provizii erau gata sa fie transportate in inima Gazei.
1 APRILIE, ora 22.00
Convoiul World Central Kitchen, format din opt camioane, a virat spre sud dupa ce a parasit debarcaderul, conducand de-a lungul coastei catre un depozit aflat la aproximativ 10 kilometri (6,2 mile) distanta.
Echipa World Central Kitchen a calatorit cu doua masini blindate si un al treilea vehicul neblindat. Printre acestea se numarau un sofer si traducator palestinian, Saifeddin Issam Ayad Abutaha, un tanar om de afaceri a carui mama spera sa-i gaseasca o sotie; si consultantul de securitate Jacob Flickinger, un dublu cetatean american-canadian care economiseste pentru a construi o casa in Costa Rica unde el si prietena lui si-ar putea creste fiul de 18 luni.
Au fost trei veterani militari britanici, o australiana iubita pentru imbratisarile ei mari si etica necrutatoare a muncii, si un voluntar polonez anuntat de grup drept „constructor, instalator, sudor, electrician, inginer, sef, confident, prieten si coechipier”.
Echipa a stabilit din timp un plan de „deconflicte” cu fortele israeliene, astfel incat armata sa stie cand vor calatori si ce ruta vor urma.
Organizatiile de asistenta folosesc sisteme complexe pentru a incerca sa-si mentina echipele in siguranta. De obicei, ei trimit un plan in avans catre COGAT, agentia de aparare israeliana responsabila de chestiunile civile palestiniene, care apoi il impartaseste cu armata israeliana, a spus un oficial militar. Pe masura ce livrarile se desfasoara, grupurile de ajutor pot comunica cu armata in timp real, a spus oficialul, vorbind sub rezerva anonimatului, in conformitate cu regulile de informare a armatei.
Lucratorii de la World Food Kitchen poarta transmitatoare GPS care urmaresc locatiile lor, potrivit unui angajat al organizatiei care a vorbit sub conditia anonimatului, deoarece nu avea permisiunea de a vorbi cu mass-media.
Multi lucratori de ajutor si-au exprimat ingrijorarea cu privire la sistemul de deconflict.
„Nu a functionat bine”, a spus Chris Skopec, un oficial din Washington al grupului de ajutor Project Hope, invocand o comunicare si coordonare slabe. „Si cand nu functioneaza bine, oamenii mor.”
22:28
Lucrurile au inceput sa mearga prost la cateva mile de dig.
Un ofiter israelian, care privea de pe o drona, a vazut ceea ce a crezut ca este un barbat inarmat al Hamas urcandu-se deasupra unui camion si tragand in aer.
Oamenii inarmati fac parte din viata de zi cu zi in Gaza, care este condusa de Hamas din 2007. Ar putea fi luptatori Hamas, membri ai politiei supravegheate de Hamas sau gardieni angajati in mod privat.
Oamenii inspecteaza locul unde lucratorii World Central Kitchen au fost ucisi in Deir al-Balah, Fasia Gaza, 2 aprilie 2024. (AP Photo/Abdel Kareem Hana, File)
Unele grupuri de ajutor angajeaza gardieni inarmati, au spus oficialii asistentei, adesea barbati imbracati in civil care brandesc arme sau bastoane mari pentru a-i invinge pe palestinienii infometati care incearca sa smulga provizii.
World Central Kitchen foloseste uneori paznici inarmati, a spus angajatul, desi nu era clar daca acestia au fost angajati pentru convoiul de 1 aprilie. Angajatii si alti oficiali ai ajutorului au insistat ca garzile lor nu fac parte din Hamas sau aliatul sau militant, Jihadul Islamic Palestinian, dar nu au dat detalii despre afilierea gardienilor. In ciuda unor astfel de dezmintiri, este putin probabil ca cineva care merge pe un camion de ajutor sa nu aiba macar permisiunea tacita din partea Hamas.
Purtatorul de cuvant al armatei israeliene, maiorul Nir Dinar, a declarat ca soldatii incearca sa faca distinctia intre paznicii inarmati si militantii Hamas atunci cand determina tinte. El a spus ca nu poate exclude posibilitatea ca barbatii inarmati care insoteau convoiul World Central Kitchen sa fie paznici.
22:46
In imaginile aeriene granulare pe care armata israeliana le-a aratat jurnalistilor, oamenii s-au inghesuit in jurul convoiului cand a ajuns la un depozit World Central Kitchen din orasul Deir Al-Balah. Armata a spus ca doi pana la patru dintre barbati erau inarmati, desi acest lucru nu era clar in imaginile aeriene prezentate jurnalistilor.
22:55
Camioanele au ramas la depozit, dar cele trei vehicule World Central Kitchen au inceput sa conduca spre sud pentru a-i duce pe muncitori la locurile lor de cazare. Un alt vehicul care s-a alaturat convoiului – despre care israelienii spun ca avea oameni inarmati – a condus spre nord, spre un alt depozit.
Mesajele de planificare trimise de World Central Kitchen au indicat clar ca lucratorii umanitari nu vor ramane cu camioanele, ci vor continua cu masina.
Dar oficialii israelieni spun ca soldatii care monitorizeaza convoiul nu au citit mesajele. Apoi, un ofiter israelian a crezut ca a vazut pe cineva urcand intr-un vehicul World Central Kitchen cu o arma.
„Starea de spirit la acel moment era ca misiunea umanitara s-a incheiat si ca ei urmareau vehicule Hamas cu cel putin un barbat inarmat suspectat”, a declarat generalul in retragere Yoav Har-Evan, care a condus ancheta armatei asupra atacului.
Din cauza intunericului, oficialii israelieni au spus ca emblemele World Central Kitchen de pe acoperisurile masinilor nu erau vizibile.
23:09
Prima racheta a lovit una dintre masinile blindate in timp ce circula pe drumul de coasta. Lucratorii umanitari au fugit din vehiculul avariat pentru cealalta masina blindata, pe care Israelul a lovit-o doua minute mai tarziu.
Supravietuitorii s-au urcat in cel de-al treilea vehicul. De asemenea, a fost lovit in curand.
Abdel Razzaq Abutaha, fratele soferului ucis, a spus ca alti asistenti l-au sunat dupa explozie, spunandu-i sa-si verifice fratele.
A sunat in mod repetat la telefonul fratelui sau. In cele din urma, un barbat a raspuns si a spus ca a gasit telefonul la aproximativ 200 de metri (656 de picioare) de una dintre masinile bombardate.
„Toti cei din masina au fost ucisi”, i-a spus barbatul lui Abdel Razzaq.
Abdel Razzaq crezuse ca munca fratelui sau va fi in siguranta
„Este o institutie internationala americana cu coordonare de varf”, a spus el. „De ce sa te temi?”
CONSECUTII
Cand soarele a rasarit in dimineata urmatoare, cojile arse ale celor trei vehicule au fost raspandite de-a lungul a aproximativ o mila de strada Al Rashid.
Israelul a recunoscut rapid ca a ucis din greseala lucratorii umanitari si a lansat o ancheta.
„Este o tragedie”, a declarat reporterilor purtatorul de cuvant al armatei contraaDM Daniel Hagari. „Nu ar fi trebuit sa se intample. Si ne vom asigura ca nu se va mai intampla.”
Vineri, Israelul a declarat ca a demis doi ofiteri si i-a mustrat pe alti trei pentru rolurile lor, spunand ca au manipulat gresit informatiile critice si au incalcat regulile de angajare ale armatei, care necesita mai multe motive pentru a identifica o tinta.
In urma loviturii mortale, Israelul si COGAT au infiintat o „camera de razboi” speciala in care COGAT si oficialii militari stau impreuna pentru a eficientiza procesul de coordonare.
Promisiunile Israelului nu au facut nimic pentru a linisti mania internationala in crestere fata de ofensiva sa.
Peste 200 de lucratori umanitari au fost ucisi in Gaza de la inceputul razboiului, inclusiv cel putin 30 ucisi in indeplinirea datoriei, potrivit ONU. Multi lucratori umanitari au remarcat ca greva convoiului a iesit in evidenta doar pentru ca sase dintre cei ucisi nu erau palestinieni.
Lucratorii umanitari sunt, in multe privinte, o comunitate greu de definit. Unii sunt experti care isi castiga existenta calatorind de la dezastru la dezastru. Unii sunt voluntari care cauta o modalitate de a face ceva bine. Unii sunt condusi de ambitie, altii de credinta.
In Gaza, totusi, toata lumea a inteles riscurile.
Fiul lui John Flickinger, Jacob, un veteran militar canadian, a fost membru al echipei de securitate a convoiului.
„S-a oferit voluntar sa mearga in Gaza si a fost destul de limpede”, a spus Flickinger pentru AP. „Am discutat despre asta, ca a fost o situatie haotica.”
In timp ce World Central Kitchen si alte cateva grupuri de ajutor au suspendat operatiunile in Gaza dupa atacuri, multe dintre cele mai mari organizatii, inclusiv Doctors Without Borders si Oxfam International, abia au incetinit.
Greva convoiului „nu a fost in afara lucrurilor pe care le-am fi putut prezice, din pacate”, a spus Ruth James, coordonator umanitar regional Oxfam din Marea Britanie. Cu exceptia unei calatorii anulate, personalul Oxfam a continuat sa lucreze.
„Ce ii face sa mearga?” ea a intrebat. „Pot doar sa ghicesc.”
