OSTEOPOROZA – Forme si metode de diagnosticare

6iun. - by Emark - 0 - In Sanatate

Osteoporoza este o boala cronica si progresiva care consta in pierderea de tesut osos cu alterarea microarhitecturii osului, ceea ce duce la scaderea rezistentei mecanice a acestuia si cresterea riscului de fractura. Este multa vreme asimptomatica, devenind evidenta atunci cand se produce o fractura. Din acest motiv, osteoporoza este subdiagnosticata si insuficient tratata, ceea ce se soldeaza frecvent cu durere cronica, diverse dizabilitati si scaderea calitatii vietii acestor pacienti.

Nu orice fractura se datoreaza osteoporozei, ci doar cele aparute la traumatism minim – cu o forta echivalenta cu caderea de la proprie inaltime. Se numeste fractura de fragilitate si poate fi localizata oriunde, dar exista 3 locatii mai frecvente:

1. incheietura mainii – apare prin cadere cu sprijin in mana la femei relativ tinere;

2. vertebre – tasari vertebrale, cu durere cronica uneori invalidanta si deformari ale coloanei vertebrale;

3. sold – cadere in lateral la persoane varstnice, fractura ce necesita interventie chirurgicala si imobilizare prelungita; se poate solda cu complicatii ce pot pune viata in pericol;

Scopul tratamentului este prevenirea acestor fracturi si de aceea screeningul este esential.

Din punct de vedere al cauzei, osteoporoza poate fi:

– primara: – femei dupa menopauza, prin disparitia hormonilor estrogeni din economia organismului;

                 – persoane de peste 70 ani, prin imbatranirea osului: osteoporoza senila.

– secundara – in numeroase situatii patologice precum:

o boli genetice care afecteaza colagenul ce formeaza matricea osoasa: osteogeneza imperfecta, sindrom Marfan;

o boli endocrine: hiperparatiroidism, hipertiroidie, sindrom Cushing, diabetul zaharat si toate situatiile associate cu deficit de hormoni sexuali (sindroamele Turner si Klinefelter, hiperprolactinemia, insuficienta hipofizara, insuficienta ovarian/testiculara, anorexia nervoasa/bulimia, menopauza precoce);

o boli inflamatorii: ale intestinului, ale articulatiilor (poliartrita reumatoida, spondilita ankilozanta);

o boli hematologice: hemofilie, hemocromatoza, leucemie, limfom, mielom multiplu;

o deficitul de calciu, vitamina D si proteine prin aport alimentar insuficient sau prin scaderea absorbtiei lor din intestine in caz de chirurgie bariatrica, boala celiaca, ciroza biliara primitiva;

o consumul unor medicamente cum ar fi: anticonvulsivante, chimioterapice, glucocorticoizi;

o alte cauze: alcoolismul, insuficienta cardiaca congestiva, renala cronica si hepatica, infectia HIV/SIDA, scleroza multipla, sarcoidoza.

Cine ar trebui sa faca screening pentru osteoporoza?

• femeile la postmenopauza,

• persoanele peste 70 ani si

• toti pacientii aflati in situatia de a face osteoporoza secundara, pentru a initia tratamentul inainte de aparitia fracturilor.

Diagnosticul de osteoporoza este cert atunci cand pacientul are deja o fractura.

Pentru celelalte situatii se foloseste testul DXA (masurarea densitatii osoase cu ajutorul razelor X). Masuratoarea se efectueaza la coloana lombara, sold si uneori la antebrat.

La rezultat se citesc 3 parametri:

• BMD (bone mineral density = densitatea minerala a osului)

• Scorul T – compara densitatea osoasa masurata cu cea a adultului tanar, sanatos deci se foloseste pentru femeile la postmenopauza, fiind doar orientativ pentru barbati

– T < -2,5 inseamna osteoporoza, intre -2,5 si -1 inseamna osteopenie (situatie intermediara intre osteoporoza si os sanatos)

• Scorul Z – compara densitatea osoasa masurata cu cea a persoanelor de aceeasi varsta, deci se foloseste pentru persoane tinere

– la femeile in situatia de postmenopauza un scor Z < -2 poate sugera prezenta unei cauze de osteoporoza secundara.