Cancerul si Viata dupa …….

Buna ziua . Cam asa a inceput povestea mea . Acum 4 ani intr-o zi moharata de iarna , in urma unui control am depistat boala mamei mele . Pe atunci nu stiam nimic despre aceasta boala , de la radio si televiziune mai auzisem despre aceasta boala , dar nu credeam niciodata ca o sa invat si o sa citesc atat de multe despre aceasta boala .

Poate ar trebui sa-i spun un flagel , dar acum dupa ce am invatat atatea despre aceasta boala , pot spune cu mana pe inima ca este o maladie care poate cu timpul isi va gasi foarte multe modalitati de vindecare . Nu am crezut ca in tara noastra sunt atat de multe cazuri , dar am inteles ca se poate lupta cu aceasta boa;a , daca este descoperita la timp . Cancerul mamar este inca o maladie care are o incidenta crescuta in tara noastra (de 28 la 100.000, dupa unele statistici). Mitul neputintei in fata unor boli precum aceasta trebuie spulberat prin informare si educatie sanitara. Studiile arata ca, descoperit de timpuriu, rata de supravietuire in cancerul mamar la 5 ani este de 96%. In Romania sunt descoperite 6000 de cazuri anual, dintre care 70% sunt descoperite prin autoexaminare. Iata de ce consideram utila prezentarea tehnicii autoexaminarii sanilor. Fiecare femeie, incepand de la 20 de ani, trebuie sa efectueze lunar aceasta autoexaminare.

Autoexaminarea consta din inspectie (observare vizuala atenta) si din palparea sanilor si axilelor. Este bine sa se faca dupa menstruatie, pentru a nu avea prezenta congestia (tensiunea) premenstruala. Inspectia sanilor se face in fata oglinzii; femeia sta dreapta, in picioare, initial cu bratele pe langa corp. Va observa asimetriile care exista intre sani: se examineaza forma sanilor, dar si a mameloanelor si areolelor mamare. Trebuie observata eventuala diferenta de dimensiuni intre sani, care se poate datora prezentei unei tumori sau inflamatii. Modificarile de contur prin prezenta de umflaturi sau retractii fie la nivelul tegumentului, fie la nivelul areolelor sau mameloanelor trebuie observate. Modificarile pielii precum edem, eritem (roseata) sunt importante. Dupa aceasta, se imprima bratelor diverse miscari: cu bratele in sold, cu bratele la ceafa, cu bratele deasupra capului si se observa din nou cele de mai sus. In plus, ridicarea bratelor pune mai bine in evidenta eventuala disparitie a paralelismului pliurilor cutanate. Lipsa paralelismului este pusa in evidenta si prin plisarea pielii intre degete. Eventualele cruste sau ulceratii trebuie observate.

Prin manevre de incordare a muschilor pectorali pot fi puse in evidenta neregularitati ale suprafetei sanilor. Palparea sanilor se face prin miscari succesive, care incet incet trebuie sa acopere circular toata suprafata sanului, sistematic. Trebuie examinate pe rand candranele supero-intern, infero-intern, supero-extern, infero-extern si central ale sanului. Examinarea se poate face in picioare, stand in sezut, sau culcata pe spate. Bratul liber poate fi tinut initial pe langa corp, apoi in sold, apoi deasupra capului. Palparea nu trebuie facuta doar cu varful degetelor pentru ca pot fi omise leziunile mai mici sau cele situate mai profund.

Palparea trebuie facuta cu degetele in extensie, intinse si alaturate unul de celalalt. Dupa palparea sanilor se vor palpa axilele pentru decelarea eventualilor ganglioni mariti. Pentru aceasta, degetele trebuie insinuate bine in varful axilelor, apoi palpat bland peretele toracic, efectuand miscari circulare de apasare. Se vor palpa de asemenea regiunile situate deasupra claviculelor si partile laterocervicale unde pot exista ganglioni mariti. Scurgerile mamelonare trebuie investigate. Ele pot fi puse in evidenta prin exprimarea mameloanelor si pot fi albe, incolore, purulente sau sangvinolente. Decelarea oricarei modificari din cele prezentate mai sus reprezinta un semnal de alarma si trebuie efectuat consult de specialitate.

Trebuie mentionat totusi ca, in medie, 8 din 10 formatiuni palpabile sunt benigne, adica nu sunt cancere. De asemenea, o parte din tumorile mamare nu sunt identificate la palpare. De aceea estindicata efectuare periodica si a unei ecografii sau sonoelastografii mamare, iar dupa 40 de ani a unei mamografii. In acest fel cresc foarte mult sansele de diagnostic timpuriu, care duce la cresterea semnificativa a supravietuirii si chiar a vindecarii. Astazi in 2011 cand o privesc pe mama mea , care in urma depistarii acestei maladii , i-a fost extirpat un san , imi dau seama ca lupta cu boala a fost ca un examen al vietii . Pentru simplu fapt ca mama mea , cu toate ca nu mai are un san , vede viata cu alti ochi si traieste , sper ca intr-o zi sa se descopere un leac ca sa nu mai fie nevoie ca o femeie sa renunte la …….