„Altfel”se refera, de fapt, la prevederile Tratatului de la Lisabona, deseori numit și tratatul reformei Uniunii Europene. Aceste prevederi dau mai multa putere europarlamentarilor in procesul de desemnare al viitorului președinte al Comisiei Europene, instituție ce poate fi considerata executivul sau guvernul Uniunii Europene.
Pe scurt, potrivit prevederilor Tratatului de la Lisabona, preferințele alegatorior europeni vor conta in desemnarea viitorului “prim ministru” al Uniunii Europene.
Astfel, viitorul președinte al Comisiei Europene (CE) nu va putea ocupa aceasta funcție decat daca este votat de majoritatea absoluta a celor 751 de eurodeputați aleși de catre cetațenii europeni.
In urma acestor schimbari, este pentru prima data cand principalele grupuri politice europene și-au desemnat deja candidații pentru funcția de președinte al CE, iar aceștia iși fac campanie electorala in toate statele membre ale UE. Candidații desemnați incearca sa ii convinga pe europeni sa voteze partidele din grupurile europene care ii susțin și astfel sa le creasca șansele de a obține majoritatea in Parlamentul European.
La alegerile de la 22-25 au drept de vot nu mai puțin de 400 de milioane de alegatori din intreaga Uniune Europeana, care vor alege cei 751 de membri ai Parlamentului European care iși vor incepe in iulie mandatele de cinci ani.
Pentru prima data, componența noului Parlament European va determina cine va fi persoana care va conduce urmatoarea Comisie, instituția executiva a UE, care inițiaza legislația și supravegheaza punerea sa in aplicare. Conform noilor reguli, șefii statelor sau guvernelor UE, care vor propune un candidat pentru postul de viitor președinte al Comisiei, trebuie sa faca acest lucru ținand cont de rezultatele alegerilor.
Nu mai puțin de cinci dintre formațiunile paneuropene reprezentate in PE de aceste grupuri și-au desemnat candidați pentru președinția PE. Este vorba de Jean-Claude Juncker (PPE), Martin Schulz (Partidul Socialiștilor Europeni), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Partidul Verzilor Europeni) și Alexis Tsipras (Partidul Stangii Europene).
Parlamentul European il va alege pe președintele Comisiei cu majoritate absoluta, adica cel puțin jumatate plus unu din cei 751 de membri ai legislativului comunitar care vor fi aleși, respectiv 376 de voturi. Aceasta majoritate va fi formata in urma rezultatelor obținute in alegeri de formațiunile paneuropene care și-au desemnat in premiera candidați proprii pentru postul de președinte al CE și care vor forma grupuri politice in viitorul legislativ comunitar.
Daca, de exemplu, partidul European X obține majoritatea in Parlamentul European, atunci din randurile acestei grupari politice trebuie propus candidatul la funcția de președinte al CE. Daca partidul European Y și partidul European Z formeaza o alianța care obține majoritatea in PE, atunci aceasta va nominaliza candidatul la funcția de președinte al CE.
In actualul legislativ comunitar, cele 766 de locuri au fost imparțite intre șapte grupuri politice și cel al neafiliaților, cel mai important grup fiind cel al Partidului Popular European (35,77%, 274 de membri), urmat de cel al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (25,46%, 195 de membri), Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (10,96%, 84 de membri), grupul Verzi/Alianța Libera Europeana (7,57%, 58 de membri), grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (7,44%, 57 de membri), grupul Stanga Unita Europeana/Stanga Verde Nordica (4,57%, 35 de membri), grupul Europa Libertații și Democrației (4,05%, 31 de membri), in timp ce grupul neafiliaților termina actuala legislatura cu 32 de membri (4,18%). In Parlamentul European poate fi inregistrat orice grup politic care reunește cel puțin 25 de membri din cel puțin un sfert din țarile membre, in prezent șapte.
Vezi care este calendarul exact al evenimentelor care urmeaza votului la europarlamentare pentru numirea șefului Comisiei Europene pe paginaeuropeana.ro.
