Altoirea gingiilor este folosita pentru a rezolva problemele de recesiune gingivala. Este o operatie simpla care reuseste sa restituie functia si estetica pierdute. 

Altoirea gingiilor este o procedura chirurgicala efectuata pentru tratarea recesiunii gingivale. In aceasta patologie, o parte din radacinile dintilor sunt expuse din cauza pierderii tesuturilor moi si chiar a osului.

Gingiile au functia de a sigila in jurul gatului fiecarui dinte pentru a proteja osul si alte tesuturi de sustinere. Acest mecanism de aparare fata de exterior este alterat atunci cand, din diverse motive, apare o retragere.

Atunci devine necesara aceasta interventie. Consta in  extragerea tesutului moale dintr-o alta zona a gurii pentru a acoperi radacina dintelui care a fost expus. De asemenea, este folosit pentru acoperirea implanturilor dentare goale.

In acest fel, se recupereaza protectia oferita de gingii si este imbunatatita estetica zambetului. Esti interesat sa afli mai multe despre asta? De data aceasta va vom spune cum se face, care sunt complicatiile sale si ce grija trebuie avuta in vedere. Continua sa citesti!

De ce se retrag gingiile?

Guma sustine dintii si ii protejeaza de agresiunile mecanice ale periajului si mestecatului, precum si de bacterii si acizii acestora. Umple spatiile dintre dinti pentru a preveni acumularea si impachetarea resturilor alimentare.

Retragerea gingiilor este o problema relativ frecventa. Cei care sufera de aceasta nu numai ca isi vad estetica alterata, dar pot suferi de sensibilitate dentara. In plus, prognosticul dintilor sau al implanturilor dumneavoastra este de asemenea afectat. Se intampla la orice varsta si provine din diverse cauze.

Boala parodontala

Inceputul bolii apare cu gingivita, care este inflamatia tesutului gingival. Se umfla, doare, sangereaza si arata rosu. Fara tratament, evolutia este parodontoza sau pioreea, care implica osul care inconjoara si sustine dintii.

Acumularea tartrului sau a placii bacteriene solidificate este asociata cu aceasta afectiune. Acest lucru raneste mucoasa gingivala. Astfel, in orice stadiu al bolii parodontale pot aparea retragerea gingiilor.

Boala parodontala este una dintre cauzele comune ale retragerii gingiilor.

Tehnica incorecta de periaj dentar

Periajul excesiv al dintilor, cu miscari nepotrivite sau cu multa forta, poate provoca migrarea gingiilor. Folosirea periutelor de dinti cu peri foarte tari este, de asemenea, un factor de risc.

  • Se recomanda utilizarea periutelor de dinti cu peri moi. De asemenea, este convenabil sa efectuati curatarea cu tehnica Bass modificata.
  • Peria se aseaza in unghi, la jonctiunea gingiei cu dintele. Miscarile trebuie sa fie circulare si maturatoare, netede si aplicand o usoara presiune asupra dintilor.
  • Trebuie evitate miscarile foarte rapide, orizontale si presiunea excesiva. Acestea nu numai ca nu igienizeaza corect, dar si ranesc gingiile.

Miscarile dintilor

Utilizarea ortodontica poate provoca recesiune gingivala. Dupa miscarile pe care dintii le sufera odata cu tratamentul, apare aceasta problema a gingiilor. Este important ca in timpul utilizarii aparatului sa fie controlat factorul de deplasare.

Trauma afecteaza si tesutul gingival. Suferirea unei lovituri la nivelul gurii poate deplasa dintele spre exterior, ceea ce duce la problema retractiei. La fel, exista mai multa predispozitie la pacientii care sufera de bruxism.

Miscarile repetitive si strangerea pieselor dentare genereaza pierderea smaltului in gat. Aceste mici leziuni, care arata ca niste pene sau muscaturi, fac ca gingiile sa se retraga.

Obiceiuri nocive

Obiceiul de a musca elemente externe, cum ar fi scobitorii, unghiile sau creioanele, poate traumatiza gingiile pana la punctul de a le face sa se retraga. Prezenta piercing -urilor pe buze sau limba este, de asemenea, un factor cauzal. Consumul de tutun este un alt obicei care, fara indoiala, afecteaza.

Propria susceptibilitate a pacientului

Exista anumite biotipuri de gingii care sunt mai subtiri si mai predispuse la recesiune. Gingiile mai groase, pe de alta parte, se retrag mai rar. Modificarile hormonale (sarcina) sau varsta persoanei afecteaza si aspectul acestei probleme.

Ce tipuri de grefa de gingie exista?

Grefarea gingiei consta in extragerea unei portiuni de tesut donator pentru a o plasa pe un dinte expus sau pe zona implantului. Exista mai multe tehnici si diferite sectoare de donatori de tesuturi. In continuare, explicam cele mai comune.

  • Lambou de inlocuire coronara sau grefa gingivala pediculata: aici se ridica o parte a gingiei apropiata de zona de tratat, pentru a o intinde si a acoperi radacina expusa. Nu exista zona donatoare, dar guma in sine este folosita si mutata in locul corect.
  • Grefa de gingie libera: o portiune de tesut mucoasei palatine este prelevata la nivelul molarilor si molarilor, in stratul exterior al gingiei palatine, adica cel mai apropiat de dinti. Aceasta grefa este plasata in sectorul de acoperit. Are particularitatea de a genera formarea de guma libera, foarte asemanatoare cu cea normala.
  • Grefa tunel sau plic: in acest caz, grefa este extrasa din palat sau tuberozitate (sectorul din spatele molarilor de minte superioare). In mijlocul pieselor de acoperit se face un pat pentru a primi altoiul. Este util in cazurile in care doriti sa castigati grosimea sau grosimea gingiei.

Dupa cum am mentionat deja, zonele donatoare pentru realizarea lambourilor provin din urmatoarele sectoare:

  • Palat dur: zona se extinde de la al treilea molari la canin. Dimensiunea clapei depinde de zona de acoperit. Ofera o grosime buna a mucoasei si poate fi folosit atat pentru grefarea tunelului, cat si pentru tehnicile gingivale libere.
  • Tuberozitatea: este zona care se afla in spatele molarilor trei. Ofera un lambou cu o grosime buna de tesut.

Altoirea gingiilor imbunatateste estetica si sanatatea in fata problemelor de retractie a gingiei.

Posibile complicatii in timpul grefei gingiilor

Ca orice act chirurgical, grefa de gingie poate avea unele complicatii. Cu toate acestea, acestea nu sunt de obicei frecvente. In orice caz, este indicat sa consultati un medic sau stomatolog daca va confruntati cu acestea. 

Sangerari postoperatorii

In unele cazuri, sangerarea este considerata normala. Se intampla atunci cand, la sfarsitul efectului de anestezie, zona donatoare sau primitoare sangereaza. Prin plasarea unui tifon si exercitand presiune, acesta este de obicei continut. Chiar si asa, se poate intampla ca sangerarea sa nu se inverseze odata cu plasarea tifonului.

In aceste cazuri, profesionistul curant trebuie sa recurga la plasarea de agenti hemostatici pentru controlul sangerarii. Uneori pot fi necesare si cusaturi. Important este sa controlati sangerarea inainte ca persoana sa paraseasca clinica.

Necroza sau mobilitatea grefei

Aceasta complicatie se refera la moartea tesutului plasat sau la deplasarea acestuia. Exista mai multe motive pentru care se poate intampla. Una dintre ele este efectuarea incorecta a tehnicii de sutura de catre chirurg, ceea ce inseamna ca lamboul nu este imobilizat.

Pe de alta parte, se poate intampla deoarece pacientul face o miscare in zona care elibereaza cusaturile. In ciuda acestui fapt, o portiune de necroza si contractie partiala la marginile plagii sunt destul de frecvente si de asteptat.

Lipsa acoperirii zonei

Daca zona tratata nu este complet acoperita, este necesar sa se procedeze din nou chirurgical. Plasarea unei a doua grefe va fi necesara pentru a finaliza sectorul neacoperit.

Cei care urmeaza sa primeasca o grefa de gingie trebuie avertizati in prealabil cu privire la aceasta complicatie, deoarece rezultatele asteptate nu sunt intotdeauna obtinute la prima incercare.

Durere

Durerea post-chirurgicala este o posibilitate. In orice caz, de obicei este suportabil si fara disconfort excesiv daca sunt respectate recomandarile date de chirurg.

In general, o plasa transparenta este de obicei plasata peste zona donatoare pentru a o proteja de exterior si pentru a reduce disconfortul. Pacientii care au fost operati raporteaza senzatia de a avea gura „de parca ar fi arsa de mancare”.

Chirurgul indica utilizarea analgezicelor si antiinflamatoarelor pentru a reduce disconfortul si pentru a promova recuperarea. Antibioticele nu sunt de obicei necesare.

Sfaturi si ingrijire pentru perioada postoperatorie a grefei gingivale

Odata ce interventia chirurgicala s-a incheiat, profesionistul sugereaza de obicei anumite ingrijiri pentru a promova recuperarea. Acestea, la randul lor, previn aparitia disconfortului sau a complicatiilor. Cele mai frecvente includ urmatoarele:

  • Mananca alimente reci si moi. Evitati alimentele fierbinti si dure, deoarece favorizeaza sangerarea si trauma.
  • Aplicati gheata sau comprese reci pe zona pentru a reduce umflarea.
  • Nu folositi apa de gura.
  • Nu periati zona. Curata restul gurii cu foarte multa atentie pentru a nu rani rana sau pentru a nu indeparta cusaturile.
  • In caz de sangerare, puneti un tifon uscat si comprimati zona.
  • Nu faceti miscari bruste ale gurii, cum ar fi sa cantati la instrumente muzicale, sa aruncati in aer baloane sau sa practicati sporturi de contact. Nici sa intindeti buza si obrajii pentru a privi, pentru ca ochiurile pot iesi.
  • Evitati consumul de tutun, deoarece impiedica vindecarea.
  • Luati medicamentele indicate de profesionist.

Grefa de gingie pentru a recupera zambetul

Recesiunea gingivala este o problema estetica pentru cei care sufera de ea, deoarece zambetul este alterat, iar dintii par mai lungi decat in ​​mod normal. In plus, dintii nu au protectia gingiilor, ceea ce creste riscul de a suferi probleme de mobilitate si sensibilitate.

Altoirea cu gingii este solutia cea mai eficienta si accesibila pentru a rezolva aceasta problema. Este o interventie chirurgicala simpla care permite acoperirea radacinilor expuse si imbunatatirea grosimii tesutului gingival. Cu acest tratament simplu se poate recupera protectia dintilor si aspectul zambetului.