Astazi, Manastirea Crasna este la fel ca dintotdeauna, o manastire de calugari si are opt vietuitori cu viata de obste. Printre ei si Parintele Ieronim, de numai 30 de ani, venit din Valea Jiului, un ghid de toata isprava.
Rugaciune si istorie
Numit manastire in secolele trecute, sfantul schit Crasna se afla in satul Ungureni, comuna Crasna, in nord-vestul judetului Gorj. Manastirea Crasna, cu hramul Sfantul Nicolae, ocrotitorul spiritual al manastirii, este situata la 37 km de Targu Jiu, pe drumul asfaltat ce duce prin statiunea balneara Sacelu, spre orasul turistic Novaci si apoi la statiunea Ranca. Marele Pitar Dumitru Filisanu (nepot al Banului Craiovei Dobromir si var cu Doamna Stanca, sotia voievodului Mihai Viteazul) era stapanitor al satului Crasna inca de pe la 1615 si a inlocuit biserica de lemn prin aceea care exista si astazi, zidita din bolovani de rau si caramida. In pliantul Manastirii Crasna se spune ca pisania cioplita in piatra si asezata deasupra usii de la intrarea in sfantul lacas nemureste evenimentul si pe ctitorul noului schit: „Cu vrerea Parintelui, al Fiului si al Sfantului Duh, eu, robul lui Iisus Hristos, jupanul Dumitru vel-mare (pitar), cu feciorii lui i-au dat lui Dumnezeu, ci n-au crutat avutia, ce au zidit aceasta manastire, in zilele bunului voievod Matei Basarab, valeat (7145) 1637, luna septembrie, ziua 24.”
Frumoasa Gorjului
Localitatea Crasna, aflata la poalele Muntilor Parang, isi are istoria ingemanata cu aceea a schitului. Toponimul de origine slava „frumoasa” vine de la cuvantul slavon krasnaia si se adevereste atat prin pitorescul locurilor, cat si prin lucrarile spirituale ale oamenilor traitori aici.
Pictura lui Grigorie Zoograf
Biserica Manastirii Crasna – sub vechi influente bizantine a fost sfintita fara a fi pictata, ci doar impodobita cu icoane si catapeteasma aparte, una dintre cele mai frumoase din tara. Aici se gasesc, sub crucea de la rastignire, portretele lui Matei Basarab Voievod si al Mitropolitului Stefan al Tarii Romanesti, realizate intre anii 1648-1654, care raman veritabile capodopere ale artei plastice romanesti. Pictura interioara, in fresca, a fost executata intre anii 1756-1757, de catre Grigorie Zoograf si fiul sau Ioan, la staruinta egumenului Vartolomeu Hotinescu, din Dragoiesti si cu sprijinul marelui clucer Mihai Crasnaru.
Memoria asezamantului
In timp, la ctitoria sfantului schit au mai contribuit prin donatii, constructii de chilii, arhondaric si zugraveli multe personalitati. Printre altii Galaction, episcopul Ramnicului, si multi trecuti la cele vesnice, pe care memoria asezamantului ii pune la loc de cinste. Intre cele doua razboaie mondiale, importante danii si imbunatatiri au fost facute de Arethia si Gheorghe Tatarascu, familie careia Gorjul ii datoreaza multe dintre nestematele istoriei sale culturale si religioase.
