“Prea des sindicatele sunt dominate de o mana de extremiști care nu reflecta vederile de bun simt ale majoritații membrilor de sindicat” – Margaret Thatcher, Manifestul Conservator.
Inainte sa ajunga Prim Ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher le-a spus alegatorilor clar, in fața, ce are de gand sa faca: sa taie ajutoarele sociale, sa incurajeze micile intreprinderi, sa incurajeze economisirea și nu consumul, și sa taie puterea de decizie a sindicatelor in economie. Si s-a ținut de cuvant. Iar reforma ei a facut ca Marea Britanie sa fie din nou…mare.
Intr-o țara normala, sindicatele nu trebuie sa decida nimic in economie. Ele trebuie doar sa apere interesele salariaților. Dar in perioada de criza, salariile trebuie sa scada, ca firmele sa fie mai rentabile. Nivelul de trai trebuie sa scada, ca economia sa se orienteze spre export si nu spre consumul intern. Toate aceste scaderi inseamna automat mișcari de strada. De aceea angajații nu trebuie sa aiba putere de decizie in firme. Deciziile angajaților duc la faliment. Ce face atunci orice guvern normal la cap? Iși slabește adversarul (adica sindicatele), taie drepturile angajaților, reduce sectorul de stat. Dar se pregatește și de bataie.
Ca reforma fara violența nu se poate.
Romania e o republica sindicala.
Romania nu e o țara normala. In Romania nu a existat de 20 de ani nici un program de reforma coerent. Pentru ca nimeni n-a vrut. Nu a existat nici un partid care sa spuna clar ca vrea capitalism, ca vrea sa taie puterile statului și sa-i lase pe oameni sa se descurce singuri. De aia, e o prostie sa spui ca in Romania exista partide de dreapta. De fapt, toate partidele au venit la alegeri cu același “program” comunist: votați cu noi, ca sa mancați mai bine! Dar cine platește mancarea? Asta nu s-a mai spus.
Toate partidele romanești au fost la fel de populiste si de iresponsabile ca și sindicatele, cu care s-au ținut de mana timp de 20 de ani. Mulți lideri sindicali chiar au si ajuns miniștri!
Partidele, impreuna cu sindicatele, au jefuit si au distrus economia naționala. In 1989, patrimoniul UGSR valora circa 30 de miliarde de dolari: 4,7 miliarde de lei (echivalentul a cateva sute de milioane de dolari) si 2 milioane de dolari in banci, dar mai ales 21.000 de imobile (blocuri, hoteluri, case de cultura, baze sportive) etc. Acum nimic din astea nu mai exista. Absolut nimic!
Cum a condus sindicalismul politic Romania, timp de 20 de ani? Pai, prin votul romanilor, desigur! Romanilor le-a fost frica sa nu fie, doamne ferește, exploatați de patroni. Ei, uite ca acum n-a mai ramas nimeni sa-i exploateze! Dupa 20 de ani de “dialog” social, economia e la pamant. In 2010, din 6 milioane de contracte de munca full time si part time, au disparut 1,7 milioane. E imens! Și arata ce s-a intamplat cu adevarat in economie. Statisticile oficiale nu mai fac doi bani, fața de asta!
Orice reforma economica incepe cu distrugerea sindicatelor!
Nu e de mirare ca sindicaliștii o incaseaza in campania anti-corupție. Chiar sunt corupți. Și chiar daca n-ar fi, oricum trebuie indepartați de la butoanele de decizie economica.
Dar PDL-ul nu ii indeparteaza pentru ca ar fi un mare partid reformator. Dupa cum nici Boc nu e Margaret Thatcher. Doi ani de zile cat a fost la putere, n-a facut nimic pentru firmele private: n-a taiat nici drepturile angajaților, nici Codul Muncii, nici taxele, nici cheltuielile statului. PDL-ul a inceput acum un fel de reforma, pentru ca i s-a ordonat din afara țarii (vezi articolul: Ce ma bucur ca romanii nu mai conduc Romania). Iar pe sindicaliști ii baga la pușcarie, pentru ca sunt aliați ai PSD-ului, nu pentru ca i-a apucat anti-corupția.
Trebuie sa ne bucure chestia asta? Eu zic ca da! Cum sa nu ne bucure cand șobolanii care au jefuit Romania timp de 20 de ani, au ajuns sa se manance unii pe alții? Ma doare-n cot daca procesele șobolanilor sunt corecte sau nu. Eu nu le-aș mai face nici un proces – nici corect, nici ne-corect! Și aș scuti statul de o cheltuiala.
Așa ca toate arestarile liderilor sindicali sunt excelente. Puțin imi pasa mie daca guvernul le face cu inima curata sau nu. Aici e vorba de deratizare, nu de inima curata! Pentru economia romaneasca, conteaza doar rezultatele: mai dispar cațiva șobolani! Comuniștilor nu li se aplica drepturile omului, pur și simplu pentru ca nu sunt oameni.
Trebuie re-inființata lista neagra!
In Statele Unite, timp de 100 de ani, orice angajat cu idei socialiste și sindicaliste era trecut pe lista neagra. Ca sa știe angajatorii cu cine au de-a face! Si bineințeles, respectivul murea de foame. Chiar și azi: ce ciudat, nu exista nici un singur ofițer american cu simpatii bolșevice!
Pai, statul roman de ce nu inființeaza oficial o lista neagra? Ca doar traiește din banii firmelor private!
In Germania, in anii ’70 si ’80, demonstranții de stanga au fost batuți mar de poliție. Iar teroriștii roșii din gruparea Baader-Meinhof s-au sinucis in masa, in timp ce erau arestați. Ce, credeți ca i-a omorat guvernul german? Ce jignire!
Pai, ce-ar fi sa se sinucida și bolșevicii romani? Se știe doar ca baieții aștia de stanga au moralul cam slabuț. Cum se vad in pușcarie, cum iși pun franghia de gat!
Concluzie: voi chiar credeați ca, dupa zeci de ani de lupta dura cu comuniștii, Statele Unite și Germania or sa dea bani pe gratis Romaniei socialiste? Doar așa, din “solidaritate”? Ca s-aveți voi de șpagi, de pensii și de salarii?
Hehehe…eu cred ca ați luat prea in serios povestea asta cu Uniunea Europeana…cu egalitatea de șanse…cu dreptul la munca… Nu mai visați cai verzi pe pereți! Drepturile costa! Nu exista drepturi, daca n-ai bani sa le intreții.
Iar Romania tocmai a ramas fara nici un sfanț. Ba mai are și o gramada de datorii!
