Glanda tiroida este cea mai mare glanda cu secretie interna a organismului, cantarind in medie 15-25 grame. Este localizata in fata anterioara a gatului si este formata din doi lobi laterali uniti printr-un istm.
Hormonii secretati de glanda tiroida sunt compusi pe baza de iod, cei mai importanti fiind triiodotironina (T3) si tiroxina (T4).
Tiroxina este secretata in cantitati mai mari decat triiodotironina, T3 fiind insa hormonul cu activitatea biologica mai mare, astfel incat la nivelul tesuturilor 85% din T4 este convertit la T3. Ambii hormoni circula in sange legati de proteine serice, de aceea doar 0,04% din T4 si 0,4% din T3 prezinta efect biologic.
Sinteza hormonilor de către glanda tiroidă și eliberarea acestora in sange se face sub actiunea unui alt hormon hipofizar, TSH, in conditiile unui aport normal de iod. Glanda tiroida este singura glanda endocrina care poseda depozite hormonale si capteaza iodul, concentrandu-l de 30 de ori mai mult decat in sange. Necesarul zilnic de iod trebuie sa fie de 100-150 micrograme, crescand in sarcina la 500 micrograme.
Efectele hormonilor secretati de glanda tiroida: Stimuleaza absorbtia intestinala a glucidelor si refacerea depozitelor de glucoza ale organismului Stimuleaza arderea lipidelor (grasimilor) si scaderea concentratiei sanguine a trigliceridelor si colesterolului Stimuleaza metabolismul proteic Stimuleaza productia de caldura in organism Cresce Cresc activitate digestiva Cresc tonusul muscular, forta de contractie a muschilor si raspunsul reflex Cresc frecventa respiratiei Stimuleaza dezvoltarea sistemelor osos Stimuleaza dezvoltarea sistemului nervos, activitate psihica ramanand dependenta de glanda tiroida si la adult Analizele necesare evaluarii glandei tiroide Dozarea in sange a hormonilor tiroidieni (T3, T4, T3 liber, T4 liber) si a hormonului hipofizar TSH Ecografia tiroidiana (in cazul suspectarii unor noduli sau chisturi in glanda tiroida) Scintigrafia tiroidiana (poate determina marimea si forma glandei si localizarea ariilor functionale ale acesteia) Dozarea anticorpilor anti-hormoni tiroidieni (in cazul suspiciunilor unor boli autoimune) Biopsia tiroidiana (pentru diferentierea nodulilor benigni de cei maligni)
Glanda tiroida poate prezenta o serie de afectiuni, dintre care doua sunt mai frecvent intalnite: hipertiroidismul si hipotiroidismul.
Hipertiroidismul Hipertiroidismul este consecutiv producătorilor în exces a hormonilor tiroidieni de către glanda tiroidă, hormoni biologici activi la nivelul tesuturilor. Din tabloul clinic al hipertiroidismului fac parte: Hiperactivitatea, instabilitatea afectiva, insomnia Intoleranta la caldura Scaderea in greutate, dar cu cresterea poftei de mancare (mai ales la adultii tineri) Cresterea tranzitului intestinal, sete Palpitatii, oboseala, scaderea capacitatii de efort Dereglari ale menstrual, lipsa ciclului menstrual, scaderea libidoului Piele calda, catifelata, transpiratii abundente Caderea parului, distrugerea unghiilor Protruzia ochilor (“ochi bulbucati”) Tremuraturi fine ale mainilor, reflexe accentuate Cresterea in volum a glandei Hipotiroidismul
Hipotiroidismul este consecinta deficitului de hormoni tiroidieni la nivelul tesuturilor, ca urmare a reducerii produselor acestora la nivelul glandei si se manifesta prin:
Intarzierea cresterii, retard psihic, tulburari de memorie si pubertate intarziata – la copiii Piele uscata, ingrosata, palida Edeme faciale, caderea parului Crestere in greutate (cu pofta de mancare normala, chiar scazuta) Constipatie Oboseala marcata Dureri de muschi Scaderea auzului, ameteli in volum a inimii, hipertensiune, scaderea frecventei cardiace Depresie, vorbire inceata, gandire lenta Tulburari de memorie Intoleranta la frig Modificari ale ciclului menstrual, lipsa ciclului menstrual, scurgeri mamare, infertilitate, scaderea libidoului Glanda tiroida poate fi de volum normal, crescut sau absent dupa tratament chirurgical
Alte afectiuni ale glandei tiroide sunt adenoamele tiroidiene (noduli benigni), cancerele tiroidiene (noduli maligni), tiroiditele acute (infectioase sau autoimune), tiroiditele cronice, diagnosticul acestora punandu-se prin palpare, ecografie, biopsie sau scintigrafie.
Orice modificare de forma, de volum sau aparitie unor noduli, corelate cu antecedente familiale de boli tiroidiene trebuie investigate de către un medic endocrinolog!
Vrei sa stii mai multe despre influenta hormonala? Afla cateva lucruri surprinzatoare despre anticonceptionale !
