Fumatul este un important factor de risc pentru numeroase boli pulmonare (BPOC, cancer, bronsiectazii), dar si pentru afectiuni din sfera ORL (laringita cronica, cancer laringian), gastroenterologiei (cancer buze, de efofag, stomac, pancreas, ulcer gastric) si urologiei (cancer de vezica urinara). Fumul de tigara este incriminat prin cei 4000 de compusi, unii cu proprietati iritante, altii (peste 50) fiind carcinogeni (dimetil-nitrosamina, dietil-nitrosamina, metal-etil-nitrosamina, benzpiren, metal-benzpiren, dibenzcarbozone, poponiu, arsenic, hidrocarburi aromate). Aceste substante sunt eliberate in aer ca particule si gaze. Fumul de tigara emanat este daunator atat prin fumul direct (la persoana fumatoare), dar si prin cel lateral (cel exhalat, care afecteaza persoanele din jurul fumatorului – fumator pasiv).
Fumatul induce dependente similar cu cele intilnite la alte droguri, dar cu mortalitate superioara, prin numarul si gravitatea bolilor pe care le determina. Boala reprezentata de consumul cronic de nicotina (din tigarete) poarta numele de tabagism.
Pacientii fumatori pot fi clasificati in urmatoarele categorii:
* Fumator ocazional – persoana care apeleaza la tigareta din cand in cand si a fumat cel putin 100 tigarete/ tigari/ trabuc in toata viata, pana la momentul diagnosticului;
* Fumatorul regulat – persoana care fumeaza cel putin o data/ zi;
* Nefumatorul – persoana care nu a fumat niciodata;
* Ex-fumatorul – persoana care a renuntat la fumat de cel putin 6 luni;
* Fumatorul pasiv – persoana nefumatoare, dar expusa la fumul altor persoane, care fumeaza in spatii inchise.
Fumatul cauzeaza boli pulmonare prin mai multe mecanisme: scade imunitatea locala si favorizeaza aparitia infectiilor, stimuleaza cresterea secretiei de mucus in caile respiratorii ducind la scaderea calibrului acestora, impiedicind o respiratie corecta, fiind de asemenea si mediu propice dezvoltarii germenilor; induce modificari genetice la nivel pulmonar favorizind aparitia cancerului.
Diagnosticul tabagismului se realizeaza prin anamneza pacientului (interviu), analiza markerilor de intoxicatie (masurarea CO in aerul expirat, masurarea cotininei – metabolit al nicotinei), precum si completarea unui chestionar (testul Fagerstrom) pentru aprecierea gradului de dependenta.
Tratamentul urmeaza mai multe etape:
* La nivel comunitar – impiedicarea reclamelor la tigarete, imagini si texte cu impact agresiv pe pachetele de tigari.
* La nivel individual:
– consiliere/ suport psihologic;
– introducerea unor activitati de „diversiune” (ocuparea mainilor, a timpului);
– administrarea de substituienti de nicotina pentru cresterea concentratiei ei sangvine si impiedicarea dorintei de a fuma;
– suport medicamentos – de tipul bupropionului sau vareniclinei, cu durata de mai multe luni; pot fi administrate si medicamente antidepresive (multi pacienti dezvoltand depresie la tentativa de a renunta la fumat).
Copyright © Reteaua Medicala: Articolul se afla sub protectia drepturilor de autor.
